Legea 154/2021 – Noutăți și incidența în domeniul notarial – declarația de notorietate

Legea 154/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice – Noutăți și incidența în domeniul notarial – declarația de notorietate

Anul 2021 a venit cu o noutate în privința drepturilor acordate persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și urmașilor acestora prin adoptarea Legii 154/2021, care completează și modifică OUG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Nu vom insista în cele ce urmează asupra conținutului legilor menționate anterior, ci asupra noutăților aduse de Legea 154/2021, asupra aspectelor practice, precum și asupra declarației de notorietate care de multe ori se dovedește a fi necesară pentru completarea dosarului depus în vederea acordării drepturilor prevăzute de lege.

Principala noutate este că prin art. 31, drepturile ce până acum erau acordate numai persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și soțului/soției supraviețuitoare, au fost atribuite și copiilor acestora.

 

ART. 3¹

(1) Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, are dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 175 lei.

(2) Copilul minor la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g), precum și copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g) au dreptul la o indemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.

(3) Copilul născut după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g) are dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.

(4) Copilul care s-a aflat atât în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1)-(3), cât și în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g) beneficiază de indemnizația al cărei cuantum este mai mare.

(5) La stabilirea indemnizației prevăzute la alin. (2) sau (3), în situația în care ambii părinți ai copilului s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g), copilul are dreptul la indemnizația al cărei cuantum este mai mare.

(6) De prevederile alin. (2)-(5) beneficiază în mod corespunzător și copilul celui decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g), în situația în care părintele său, deși ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentei ordonanțe.

Tot de interes sunt și prevederile art. II care menționează data de la care se vor acorda și plăti drepturile stabilite de prezenta lege prin art. 31 redat mai sus, respectiv 1 ianuarie 2022, precum și ale art. 9 care statuează că prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliție și din instanțele militare care au instrumentat și au judecat procese politice ale opozanților regimului comunist, precum și copiilor acestora.

 

Documentele necesare stabilirii calității de beneficiar (copil) al O.G. nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare sunt, după caz următoarele:

• Cerere și declarații tip (se găsesc pe site la secțiunea Formulare/Pensii sau la ghișeul instituției) – se poate descărca în format Word de pe site-ul CNPP
• Certificatul de deces al părintelui;
• Actul de identitate al solicitantului;
• Certificatul de naștere al solicitantului;
• Certificatul de căsătorie al solicitantului dacă s-a schimbat numele în urma căsătoriei;
• Hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui ;
• Copie hotărâre și decizie/cupon de pensie prin care s-a plătit indemnizația în drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 pentru părintele decedat;
• Declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care nu mai dețin hotărârea (original sau copie) persoanei decedate (părintele decedat);
• Extras de cont (dacă se dorește plata în cont bancar);
• Declarația pe propriaproprie răspunderecă se respectă prevederile art.9 din Legea nr. 154/2021 „Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliție și din instanțele militare care au instrumentat și au judecat procese politice ale opozanților regimului comunist, precum și copiilor acestora.”,

În situația în care din motive întemeiate solicitantul nu se poate prezenta personal actele se pot depune prin mandatar desemnat prin procură notarială.

De asemenea, în majoritatea orașelor, precum și în Constanța, este recomandat în contextul pandemic ca beneficiarii Legii nr.154/2021 să transmit documentele, precum și un număr de telefon, prin poștă/curier sau pe adresa de e-mail a instituției – pensii.constanta@cnpp.ro, în acest ultim caz urmând a fi primit tot pe e-mail numărul de înregistrare.

Pentru persoanele cu domiciliul în străinătate :

• Cererile însoțite de actele necesare se depun la Casa Județeană de Pensii a județului în care a avut ultimul domiciliu în România;
• Documentele care se transmit prin poșta electronică vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant, și ulterior vor fi prezentate în original de către solicitant sau mandatarul acestuia la Casa Județeană de Pensii, în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte;
• Suplimentar la cerere se va anexa dovada ultimului domiciliu în România, respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar sau certificat de viață

 

Utilizarea certificatului de viață – instrument de verificare administrativă

Pentru a se evita efectuarea unor plăți necuvenite către beneficiari nerezidenți în România, a căror situație s-a modificat, cu efecte asupra obligației casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie și/sau alte drepturi care se stabilesc și se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se va utiliza certificatul de viață ca și instrument de verificare administrative, certificat ce poate fi descărcat de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

În acest scop, se utilizează modelul unic de certificat de viață, care constituie dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenți.

Certificatul de viață va fi emis în dublu exemplar și transmis de către casa teritorială de pensii competentă beneficiarilor nerezidenți, în versiune bilingvă, utilizându-se, alături de limba română, o limbă de circulație internațională.

Un exemplar al certificatului de viață va rămâne la casa teritorială de pensii competentă, însoțit de dovada comunicării beneficiarului nerezident (confirmare de primire sau recomandată).

Certificatul de viață este completat în Partea A de către casa teritorială de pensii competentă, precizându-se data limită de restituire a certificatului de viață de către beneficiar.

Beneficiarul nerezident are obligația de a completa Partea B a certificatului de viață, în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de ședere permanentă și de a-l transmite casei teritoriale de pensii competente până la data menționată în partea A.

 

Documente necesare dovedirii calității de persecutat din motive etnice al părintelui/ părinților solicitantului, care la data decesului nu avea stabilită calitatea de beneficiar al O.G. nr.105/1999:

În situația în care părintele său a decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1)lit. a)-e) și g) și nu a beneficiat de prevederile ordonanței O.G. nr. 105/1999, copilul acestuia va trebui să facă dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 a titularului decedat cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:

– acte eliberate de Crucea Roșie Internațională;

– acte eliberate de lagărele de concentrare;

– livrete militare sau adeverințe eliberate de U.M. 02405 Pitești, pentru persoanele care au fost în detașamentele de muncă obligatorie;

– carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie;

– carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;

– adeverințe eliberate de Arhivele Naționale Române sau de direcțiile județene ale acestora, ordine, dispoziții etc.;

– buletine de evidență a populației, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectivă din Transnistria;

– acte eliberate de primăria orașelor respective;

– certificate sau adeverințe de la autoritățile militare ori civile românești;

– adeverințe eliberate de alte autorități din Transnistria;

– alte asemenea acte oficiale.

Dovedirea încadrării în situațiile prevăzute de art.1 din OG nr. 105/1999 se poate proba cu martori, limitativ doar în următoarele cazuri:

• din actele oficiale rezultă doar data de început a perioadei de persecuție se poate proba cu martori stabilirea intervalului de timp pentru care se solicita drepturi conform legii.
• când instituțiile de mai sus atestă lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declarație cu martori.

 

Extrem de util pentru cei ce doresc să depună dosarele este și anunțul postat pe site-ul Arhivelor Naționale

Persoanele care doresc să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 154/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 se pot adresa Serviciului Arhive Naționale Istorice Centrale pentru obținerea unor documente referitoare la:

• strămutarea din Cadrilater, județele Caliacra și Durostor, ca urmare a schimbului de populație româno-bulgar în baza Tratatului de la Craiova din septembrie 1940;
• refugierea din Transilvania de Nord, ca urmare a cedării unei părți din teritoriu în baza Dictatului de la Viena din august 1940;
• deportarea în Transnistria.

 

Pentru obținerea documentelor, cei interesați trebuie să completeze o cerere, care să conțină următoarele informații:

• numele și prenumele solicitantului, precum și adresa de domiciliu;
• numele și prenumele fiecărei persoane care a făcut obiectul strămutării /refugierii/deportării (componența familiei: tata, mama, copii);
• denumirea comunei și a județului de unde s-au strămutat/refugiat/deportat;
• scopul și calitatea în care se solicită.

Descarcă modelul de cerere:

• Strămutați din Cadrilater – pentru Legea nr. 154/2021
• Refugiați din Transilvania de Nord – pentru Legea nr. 154/2021
• Deportați în Transnistria – pentru Legea nr. 154/2021

Cererile pot fi depuse personal la Biroul Relații cu Publicul din București, bd. Regina Elisabeta nr. 49, sector 5 (accesul se face prin str. Gutenberg); Programul de lucru cu publicul este următorul: Luni: 13.00-16.30, Marți: 8.30-13.00, Miercuri: 13.00-17.00, Joi: 8.30-13.00, Vineri: 8.30-13.00 sau transmise prin intermediul poștei– pe adresa de corespondență a Serviciului Arhive Naționale Istorice Centrale, str. Leaota nr. 2A, sector 6, București sau pe e-mail: relatiicupublicul@arhivelenationale.ro

 

Declarația de notorietate

De multe ori, există neconcordanțe cu privire la nume și/sau prenume între actele de stare civilă sau între acte de stare civilă și acte administrative sau acte doveditoare ale îndeplinirii condițiilor de acordare, iar în lipsa rectificării acestora este necesară o declarație de notorietate dată în fața notarului public pentru a completa dosarul ce urmează a fi depus pentru obținerea drepturilor prevăzute de Legea nr. 154/2021.

Doctrina definește declarația de notorietate ca fiind actul notarial prin care o persoană declară, pe proprie răspundere, sub sancțiunea prevăzută de legea penală pentru falsul în declarații (art. 326 Cod Penal), după caz:

• numele sub care mai este cunoscută o persoană în societate;
• că persoana în cauză este una și aceeași cu cea a cărei nume a fost greșit sau incomplet trecut (de ex. omiterea unui prenume) în unele acte sau documente personale (certificat de naștere, căsătorie, titlu de proprietate etc.).
• alte situații de fapt care pot fi de notorietate într-o comunitate (anul decesului unei persoane etc.).

 

Condiții și precizări:

• această declarație se dă de către minim două cunoștințe ale persoanei în cauză;
• nu este necesară prezența persoanei la care se referă declarația. Persoanele care se identifică la notariat sunt doar cele care vor da efectiv declarația de notorietate;
• declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea ca persoană fizică autorizată (PFA)/întreprindere familială se eliberează de primarul localității respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiționale artizanale, deci nu se autentifică la notariat.

 

Acte necesare

• actele de identitate ale celor doi martori care dau declarația;
• datele de identitate ale persoanei pentru care se dă declarația.

Ca și istoric, înaintea de intrarea în vigoare a Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, se aplica Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de stat. la capitolul 2, art. 9 lit. a din decret, în afară de notariatele de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orășenești din localitățile unde nu funcționau notariatele de stat puteau autentifica declarații cu caracter de atestare sau cu conținut de notorietate. În prezent aceste declarații sunt de competența exclusivă a notarilor publici.

 

Totodată interesantă este opinia exprimată de Casa județeană de pensii Satu Mare care face următoarele precizări.[1]Conform art. 24 lit f. din Metodologia din 2011 cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă – anexă la HG 64/2011 – ,,completarea tuturor rubricilor din actele și certificatele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română, inclusiv cele referitoare la modul de folosire a literelor “â”, “ă”, “î”, “ș”, “ț”; la completarea rubricilor referitoare la nume se va folosi litera “â” sau “î”, după dorința solicitantului; în ceea ce privește denumirea localităților, înlocuirea literei “î” cu “â” din cuprinsul acestora se face conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Aceasta precizează că neconcordanțele referitoare la numele/prenumele privind modul de folosire a literelor ,,â” sau ,,î” nu constituie impediment pentru acordarea prestațiilor, nefiind necesară rectificarea pentru a demonstra identitatea persoanei și recurgerea la declarații de notorietate, întrucât aceleași nume/prenume se poate regăsi în forme diferite ca urmare a respectării regulilor de scriere gramaticală valabile la data întocmirii actelor de stare civilă.

 

Însă nefiind adoptată această opinie în mod unitar la nivelul tuturor caselor județene de pensii, în continuare se vor întocmi declarații de notorietate și pentru aceste neconcordanțe.

[1] http://www.cjpsm.ro/reg/precizari.pdf